b2.JPG 

Ar putea parea alambicata, la prima vedere, sintagma din titlu, insa atunci cand pasesti pentru prima data in Slovacia, roman fiind, ai impresia ca ai gasit aici un colt din Romania, asa cum ti l-ai dorit dintotdeauna. De ce? Simplu. Pentru ca Slovacia, ruda saraca a vecinilor sai din vest, Cehia, se aseamana cu Romania ca 2 picaturi, si asa cum zicea pe vremuri Jean Constantin, Dumnezeu sa-l odihneasca, atunci cand se compara cu Florin Piersic, ei de apa, noi de pepsi. Acelasi relief superb, aceleasi drumuri peticite, desi ei au ceva mai multa autostrada (nu cu mult mai mult), insa o curatenie exemplara cum rar mi-a fost sa vad prin tarile prin care am trecut. Asa cum acum aproape 3 ani laudam Praga pentru curatenia sa, la fel fac acum cu Slovacia, in totalitate. Raidul nostrum slovac ce a durat 6 zile a inceput cu Bratislava, oras ce a devenit un fel de “obsesie” in ultima vreme: acum 2 ani am facut un raid de o zi, anul trecut la fel, acum la fel. Si de la an la an Bratislava intinereste. Centrul vechi e din ce in ce mai animat, cetatea s-a dezbracat de schelele ce au cosmetizat-o in anii trecuti, catedrala e si ea cu masca antiriduri pe fata, Dunarea traseaza granite intre centrul vechi si cartierele cu blocuri “cutii de chibrituri” din perioada comunista. O simpla vizita la cetate (Bratislava Hrad) iti arata fata noua a orasului. La o aruncatura de bat, pe colina alaturata troneaza monumental eroilor din cel de-al doilea razboi mondial. Numai ca nu este doar un simplu monument, intregul parc din varful colinei este un adevarat templu inchinat eroilor ce si-au dat viata in cele mai cumplite, dar si decisive batalii, cele din Muntii Tatra. 
Colina asta insa, merita o atentie sporita, pentru ca are o structura aparte: daca in varf se afla monumental eroilor, la baza se afla zona ambasadelor, printre care si a Romaniei, iar intre aceste 2 straturi solide, ca la orice prajitura de altfel, crema. Da, ati citit bine, aici e crema Slovaciei, varianta slovaca a bdului Primaverii, vilele nomenclaturii post-revolutionare, nascute din cea mai ciudata decizie politica a ultimului secol: o tara, Cehoslovacia, impartita in doua la masa “bogatilor”, sfidand complet regulile democratiei, ignorand complet ideea de a consulta poporul ce i-a votat. Am vorbit si cu cehi, am vorbit si cu slovaci. Niciunii nu si-au dorit separarea, a fost dorinta politicienilor carora nu le mai ajungeau locurile din Parlament si au decis ca-i mai bine sa faca doua. Nu doua camere ale aceluiasi Parlament, ci doua Parlamente. Confirmarea am avut-o anul trecut, cand la Bratislava a avut loc meciul de fotbal dintre Cehia si Slovacia din preliminariile cupei mondiale. Sansa a facut sa stau la un hotel in apropierea stadionului si, inainte de meci, ne-am hotarat sa dam o raita pe la Tesco, sa ne aprovizionam cu bere si alte chestii nesemnificative de astupat gura si hranit pipota. In fata supermarketului doua grupuri de suporteri, unul de cehi, celalalt de slovaci, beau si cantau. Nici-un fel de violenta, in ciuda faptului ca erau aproape beti. Berea parea ca este liantul perfect. Mai aveau de dat pe gat cateva cutii pana la meci si nimic nu parea sa le alunge aceasta placere.b3.JPGb1.JPG