Daca mai zice vreunul ca sunt normal, il iau la ture. Acum, cand toata lumea isi aranjeaza cravata, costumul, rochia sau silicoanele pentru intampinarea anului nou, iar australienii deja umbla pe sub mese de beti ce sunt, eu ma apuc sa termin serialul italian cu care v-am tot plictisit in ultima vreme.

Ei, draga gogilor, ultima zi in Toscana a fost si cea mai plina, pentru ca ne fixasem o gramada de tinte, asa ca le iau pe rand:

1. San Gimignano - oras medieval, construit in jurul vechii cetati, renumit de altfel prin turnurile sale. Se poate spune ca e un oras reprezentativ pentru Toscana, pentru ca aici se aduna istoria italienilor si indeletnicirea lor de baza: viticultura. De fapt intreaga Toscana e o imensa podgorie, cu cate o crama in fiecare varf de deal.

sang.JPG

2. Siena - alegerea Sienei nu a fost deloc intamplatoare pentru acea zi, 16 august 2008. De ce? Pentru ca in acea zi avea loc celebra sarbatoare (bienala) “Il Palio di Siena” - practic e o intrecere ecvestra intre “strazile” Sienei. Fiecare strada din Siena are o istorie aparte, un simbol aparte, un steag aparte. Este o ceremonie in stil medieval, in care doar “gura-casca” precum noi strica peisajul. Ai zice ca totul se desfasoara dupa o regie bine pusa la punct, ceea ce nici nu e foarte departe de adevar.

Inaintea celebrei curse ce are loc o parada a tuturor echipelor participante, in fruntea lor aflandu-se primarul orasului. La ora la care am ajuns noi, Piazza del Campo, locul celebrei intreceri, era deja plina-ochi, asa ca ne-am asezat pe una din strazile pe care urma sa aiba loc defilarea. Eram ce pe vremea lui Ceasca, cand ne luau de la scoala si ne insirau pe strazi in intampinarea “conducatorului iubit”. A urmat o defilare care parea ca nu se mai termina, o parada in stil medieval cum nu cred ca voi mai avea ocazia sa vad. La cursa nu am putut asista. Biletele se vandusera cu mult timp in urma, iar locurile “in picioare” erau ocupate inca de dimineata. Politia de altfel inchisese caile de acces spre piata.

siena1.JPG

Intr-o asemenea zi, Domul din Siena parea dat uitarii, in ciuda frumusetii sale deosebite, comparabile cu cel din Florenta.

siena3.JPG

3. Ar fi trebuit sa vizitam si o crama insa, sambata seara fiind, n-am mai gasit deschis. Asa ca sufiecient de obositi am setat TomTom-ul sa ne duca degraba spre Florenta, sa incheiem seara asa cum se cuvine, intr-un restaurant tipic florentin. Si cum orice plimbare trebuie sa aiba peripetiile ei, am avut parte si de data asta. Ne-a bagat Tomtom-ul pe un drum mai ingust decat latimea masinii, cu parapeti si pe stanga si pe dreapta, da’ si eu l-am bagat, asa cum isi baga… orice roman. Dupa sarja de injuraturi la adresa TomTom-ului si a “parintilor” lui, ia poftim emire, baga tu “camila” in marche-arriere si tine-o asa cu spatele fo 4-500m pana gasesti loc de intors. Asta e, am dat toata lumea jos de pe “camila”, am “arvunit” 2 dirijori si am scos-o la liman pana la urma. Florenta ne astepta intunecata si rece, sau cel putin asta a fost impresia pe care ne-a lasat-o. La “13 gobbi”, resturantul recomandat de cei de la hotel, am avut parte de celebrul “bistecca a la fiorentina”, bun, dar parca nu la fel de bun ca un “argentinian steak” sau englezescul “T-bone steak”.

Impresia generela lasata de Florenta e destul de trista: e un oras mult prea turistic pentru a fi cufundat in liniste si intuneric. (a nu se crea impresia ca e comparabila cu bezna din Romania de dinainte de revolutie)

siena2.JPG