Mai mult atraşi de formă decât de fond, din ce în ce mai mulţi conaţionali de-ai noştri îşi povestesc aventurile din concediile petrecute în ţară sau afară, cu expresii de genul: “Vai, dragă, am fost în concediu în Austria (sau în Bulgaria, că tot e trendy), a fost super, am stat la un hotel de 4 stele, sauna, jacuzzi, piscina indoor, etc.” Poate că n-ar fi nimic nepotrivit in aceste formulări, dacă n-am observa că mai tot românul e preocupat mai mult de hotelul unde va sta, iar mai nou de compania low-cost cu care se deplasează, decât cu ce are de văzut în acele locuri.

Discuţiile pe care le-am avut pe tema Parisului m-au determinat să fac acest pas în blogging. De ce? Pentru că din toţi cei cu care am vorbit, majoritatea nu au călcat pe la Disneyland, nu că n-ar fi ştiut, ci pentru că ar fi un spaţiu dedicat în exclusivitate copiilor. FALS. Numai cine n-a fost acolo îşi poate da cu părerea în “ţara datului cu părerea”. Nici-unul nu fusese la “Cite de l`industrie et technique”, cu atât mai mult cu cât unii aveau copii a căror vârstă se preta la aşa ceva. Cât despre Parcul Asterix nici nu mai zic. Toţi însă văzuseră Louvre-ul, atraşi probabil de zâmbetul Giocondei şi împinşi de la spate de “Codul Da Vinci”, dar câţi dintre ei, oare, sunt cunoscători de artă?

Turismul în toată lumea evoluează. Noul curent este de “museum vivus” (muzeu viu), chiar şi turismul românesc începe să se alinieze la acest nou stil (aşteptăm cu interes noul look al Muzeului Satului - probabil primul muzeu viu de la noi). Turistul vrea acţiune, implicare, adrenalina chiar. Viaţa sedentară de zi cu zi ne cere asta. Ţări care nu oferă nimic spectaculos ca relief sau aşezare geografică au ajuns să concureze la capitolul turism pe cele consacrate, iar cele mai bune exemple în acest sens le constituie Anglia şi Olanda (din cele văzute de mine).

Urmăriţi, aşadar, acest blog ce sper să vă ajute într-o formă sau alta în programul vacanţelor voastre, dar mai ales implicaţi-vă! Gabi Koreanu şi echipa sa vor încerca să nu vă dezamăgească.